Joc și dramă

Ce e viața fără joc? Învățăm să ne jucăm încă din copilărie. Ne punem emoțiile în jocuri, iar în terapia copilului, jocul este foarte important.

Și ca adulți ne jucăm, dansăm, chicotim etc. Există însă o serie de jocuri numite jocuri psihologice. Eric Berne surprinde în cărțile sale o mulțime de astfel jocuri, pe teme diferite.

Dar ce este un joc psihologic?

Jocul psihologic este un tipar, un pattern de interacțiune între două sau mai multe persoane, la finalul căruia jucătorii se simt în disconfort și au sentimentul că undeva, în trecutul lor, au mai repetat acest tipar. Apar gânduri de genul: ‘’Iar trec prin situația asta.’’; ‘’De ce mi se întâmplă mereu asta?’’.

Interesant la aceste jocuri este faptul că nu ne dăm seama de ele, le jucăm inconștient și ne conduc în situații și emoții care ne produc disconfort. Deși ne produc disconfort și aparent nu ne plac, repetăm jocurile favorite chiar dacă se schimbă situația sau contextul. În cadrul jocurilor sunt surprinse adesea mesaje ascunse și subtilități contradictorii în comunicare și poate fi prezentă multă confuzie.

Poate cel mai cunoscut joc psihologic este:

Triunghiul Dramatic

Te-ai întrebat vreodată de ce anumite relații se blochează în tipare repetitive de conflict? Triunghiul Dramatic oferă o perspectivă revelatoare asupra acestor dinamici.

Conceptul a fost introdus în Analiza Tranzacțională în 1986 de Stephen Karpman. El numește cele trei roluri necesare acestui joc astfel: Victimă, Persecutor (Agresor) și Salvator. Și pentru ca lucrurile să fie și mai interesante, el spune că nu există poveste (dramă) fără schimb de roluri.

Așadar, nu vă entuziasmați și parcurgeți articolul cu atenție pentru că, chiar dacă în viața voastră vă regăsiți și vă place mai mult unul din aceste roluri, treceți, de fapt, prin toate.

triunghiul dramatic

Rolurile din Triunghiul Dramatic: Victimă, Persecutor, Salvator

Rolul de Persecutor/Agresor

Este atent la satisfacerea propriilor nevoi;
Acționează în interes propriu;
Desconsideră emoțiile, valoarea, demnitatea și importanța celorlalți;
Critică, acuză, pedepsește, blamează;
Își folosește puterea într-un mod distructiv;
Atitudine rigidă, autoritară;
Furia/mânia îl/o mobilizează.

Rolul de Victimă

Este o persoană aflată în suferință (totuși, nu este singura, și ceilalți protagoniști suferă);
Consideră că nu se poate descurca singură;
Își desconsideră resursele proprii de a rezolva o problemă;
Caută resurse în exteriorul său (la Salvator);
Își desconsideră valoarea umană, se vede pe sine ca fiind o persoană care merită să fie respinsă și inconștient își caută un Persecutor;
Se simte victimizată, oprimată, lipsită de ajutor, fără putere, rușinată.

Rolul de Salvator

Este preocupat de situația Victimei;
Desconsideră abilitatea celorlalți de a se descurca și de a cere ajutor dacă este nevoie;
Desconsideră capacitatea celor din jur de a gândi pentru sine și de a acționa conform propriei inițiative;
Are convingerea că e necesar să-i ajute pe ceilalți pentru că ei nu sunt suficient de buni pentru a se ajuta singuri;
Oferă ajutor dintr-o poziție de superioritate, unei persoane pe care o consideră vulnerabilă, fără să verifice dacă persoana își dorește ajutor;
Are sentimente de vinovăție dacă nu poate să ‘’salveze’’, salvează chiar și atunci când nu își dorește să facă asta.

Voi lua un exemplu concret care să te ajute să observi felul în care am învățat această dinamică în copilărie și cum ne mutăm prin fiecare rol în viața de adult.

Mama și tata se ceartă:

Tata: Nu ești în stare să faci nici măcar o ciorbă. (Agresor)
Mama: Începe să plângă. (Victimă)
Copilul: Intervine lăudând ciorba mamei sau orice altceva. (Salvator)

Mama: Bine că stai toată ziua cu colegii la bere și acum nu-ți place ciorba. (Agresor)
Tata: Tace. (Victimă)
Copilul: Intervine între aceștia făcând niște ghidușii, atrăgând atenția, schimbând subiectul (Salvator)

Tata: Dispari de aici copile, nu vezi că avem o discuție? (Agresor)
Copilul: Se retrage lăcrimând. (Victimă)
Mama: Cu copilul ăsta ce ai? De parcă l-ai crescut tu. Lasă-l în pace! (Salvator pentru copil, Agresor pentru tată)

În viața de adult, dinamicile se pot recrea în noua familie pe care copilul și-o întemeiază, se pot forma în familia extinsă sau în relațiile de prietenie ori de la job.

Să ne imaginăm copilul devenit adult, să-i spunem Ion. Este căsătorit, dar încă nu are copii. Soția are o prietenă apropiată cu care discută. Mama lui este în continuare în relație cu tatăl, relație care continuă în același stil.

Tatăl, în continuare critic la adresa mamei.
Mama, la telefon, plângând: ''Eh, ce să fac? Nu mai pot cu tac-tu. O să mă bage în pământ într-o zi.'' (Victimă)
X, îngrijorat, îi povestește soției conversația: ''Nu știu ce să mai fac cu mama. Aș vrea să o ajut cumva.'' (Salvator în relație cu mama, Victimă în relație cu soția)
Soția: ''Hai să o aducem câteva zile pe la noi, să se liniștească.'' (Salvator, atât pentru soț, cât și pentru soacră)

Soția către prietenă: ''Toată ziua se plânge. M-am săturat să stea toată ziua pe capul nostru, dar nu pot face nimic să schimb asta. X ar trebui să facă ceva cu ea.'' (În relație cu prietena, se mută din poziție de salvator în poziție de victimă, dorindu-și ca soțul să salveze situația) ''O viață întreagă a acceptat situația asta, e doar vina ei.'' (În relație cu prietena, se mută și pe poziția de agresor al soacrei)

Iar dinamicile pot continua la nesfârșit, mutându-ne de pe o poziție pe alta în aceleași relații sau în relații diferite.

Cum ieșim din Triunghiul Dramatic?

Primul pas este să ne mutăm în poziția de Observator. Să înțelegem din punct de vedere teoretic triunghiul dramatic și să începem să observăm poziția pe care o avem în diferitele relații din viața noastră. Care este tendința noastră? Avem tendința să ne plângem și să ne simțim neputincioși? Avem tendința să criticăm și să blamăm? Avem tendința să salvăm și să ajutăm?

De exemplu, dacă primesc un mesaj de la o prietenă care se plânge de o anumită situație, am tendința să vin rapid cu o soluție? Să fac ceva pentru ea? Chiar dacă ea nu a cerut asta?

Următorul pas este să schimbăm conștient felul în care răspundem, refuzând invitația de a participa la o nouă dramă, mutându-ne pe o poziție de autonomie față de aceste dinamici.

Triunghiul Câștigătorului

Fiecare rol din Triunghiul Dramatic are o alternativă sănătoasă:

Rolul Asertiv (alternativa Persecutorului)

Își menține interesul pentru satisfacerea propriilor nevoi, însă face asta fără a pedepsi sau răni pe cineva.
Nu amplifică suferința celor din jur.
Valorizează atât emoțiile proprii, cât și emoțiile celor din jur.
Altfel spus, are nevoie să se deschidă către ceilalți.

Rolul Vulnerabil (alternativa Victimei)

Are nevoie să intre în contact cu propriile resurse, să se angajeze în rezolvarea de probleme.
E necesar să învețe să ceară cu claritate ajutor, iar dacă este refuzată, să aibă capacitatea de a cere ajutor în altă parte, fără a se simți respinsă.
Își dezvoltă capacitatea cognitivă, de a analiza opțiunile și consecințele.

Rolul Empatic (alternativa Salvatorului)

Respectă abilitatea celor din jur de a gândi, de a cere ajutor și de a rezolva probleme.
Nu oferă ajutor decât dacă i se cere și dacă are disponibilitatea de a face asta și își dezvoltă abilitatea de a asculta.
Învață să-și conștientizeze propriile emoții și nevoi și să și le satisfacă.

Observă-ți rolurile în relații și ia atitudine pentru a trăi o viață liberă de scenarii și dramă! Începe prin a recunoaște dinamica în care te afli și mută-te către alternativa propusă de Triunghiul Câștigător. Relațiile sănătoase sunt relațiile în care suntem în contact cu propria putere, suntem deschiși către noi înșine, dar și către ceilalți.

La final de articol, o mică precizare pentru aceia dintre voi care se regăsesc în rolul Salvatorului: În momentul în care vă veți opri din a salva, pentru o perioadă, veți fi percepuți de victime ca fiind agresori. Aveți nevoie să tolerați asta și să nu cedați.

Și o întrebare sau o temă de contemplare. Având în vedere această perspectivă, cum vă poziționați în contextul politic prezent? În tabăra cui sunteți și în relație cu cine manifestați un rol sau altul? Când sunteți în rol de Agresor, de Victimă sau de Salvator?

Cu iubire,
Vera

Meniu

Adresă

Contact

Jocurile psihologice si Triunghiul Dramatic