Ipoteza Fericirii

‘’Ce ar trebui să fac, cum ar trebui să trăiesc și cine ar trebui să devin? Mulți dintre noi își pun aceste întrebări și, dată fiind natura vieții moderne, nu trebuie să sondăm foarte mult după răspunsuri. Înțelepciunea este acum atât de accesibilă și de abundentă, încât se revarsă peste noi din paginile calendarelor, de pe pliculețele de ceai, din capacele sticlelor și din e-mailurile redirecționate de prieteni binevoitori. Suntem, într-un fel, locuitori ai Bibliotecii din Babel a lui Jorge Luis Borges: o bibliotecă infinită, ale cărei cărți conțin toate combinațiile posibile de litere și, prin urmare, chiar o explicație a rostului existenței sale și a felului în care poate fi folosită. Însă bibliotecarii lui Borges au bănuiala că nu vor găsi niciodată cartea respectivă în munții de înșiruiri inutile de litere.

Noi avem însă o perspectivă mai bună. Doar câteva dintre sursele potențiale de înțelepciune sunt absurde, iar multe sunt complet adevărate. Însă, pentru că și biblioteca noastră este aproape infinită - nimeni nu va putea citi vreodată mai mult decât o părticică nesemnificativă - ne confruntăm cu paradoxul abundenței: cantitatea subminează calitatea eforturilor noastre. Având înainte o atât de vastă și de extraordinară resursă, preferăm deseori să citim în diagonală sau să aruncăm o privire peste recenziile criticilor. Se poate să ne fi intersectat deja cu Cea mai Mare Idee, lucrul care ne-ar fi transformat complet dacă ne-am fi oprit să-l apreciem, să-l aprofundăm și să-l practicăm.’’

 

Jonathan Haidt - Ipoteza Fericirii